Sunt unele curente nutriționale împotriva vitaminei A, considerând-o o toxină. Este adevărat doar pe jumătate.
În cazul unui metabolism scăzut, vitamina A se comportă ca o grăsime polinesaturată, deci este toxică. Însă odată ce metabolismul crește, la fel va crește necesarul de vitamină A. Acidul retinoic și T3 (hormonul tiroidian activ) apasă împreună pe „pedala de accelerație" a metabolismului celular.
În ProMetabolism recomand în general ficat de vită ca o sursă foarte bună de vitamina A. Pentru mine pofta de ficat se corelează cu nevoia de vitamina A. Apare săptămânal. Puteți și suplimenta, dacă metabolismul e suficient de bun, dar preferabil pe piele, nu oral. Ar putea fi iritantă pentru sistemul digestiv.
Apropo de sistemul digestiv, vitamina A este un puternic imunostimulant care „în mod paradoxal" reduce activitatea bolilor autoimune, ceea ce este o dovadă că aceste boli nu sunt cauzate de o hiper-activare imunitară.
Limfocitele de tip T se formează în măduva osoasă, dar se maturizează în timus. O celulă tip T este numită „naivă" până când își găsește antigenul corespunzător. Timusul este un organ esențial al sistemului imunitar specific. Celulele T sunt specializate în pătrunderea în nodulii limfatici și apoi în celule, unde se pot lega de agenții patogeni după ce aceștia au fost marcați.1
La nivelul ficatului, limfocitele T rezidente depind de acidul retinoic, iar TGF-β (o citokină care reglează unde se stabilesc limfocitele în țesuturi) nu mai este necesar.2 Cum ficatul este principalul sit de stocare și metabolizare a vitaminei A în organism,3 înseamnă că garnizoana locală a ficatului este controlată în totalitate de vitamina A. Mai departe, în intestinul subțire este nevoie atât de TGF-β, cât și de acid retinoic. Cel din urmă oprește migrarea limfocitelor înapoi în ganglionii limfatici, asigurând retenția locală pe termen lung.2
Asta înseamnă că de statusul vitaminei A depinde cât de puternic și vigilent este sistemul imunitar la nivelul intestinului și al ficatului. Fără vitamina A, limfocitele părăsesc zona, iar aceasta rămâne neapărată.
Într-un studiu clinic, 25000 UI/zi palmitat de retinil a redus indicele de activitate al colitei ulcerative.4 Retinolul (o formă de vitamina A) a repopulat intestinul cu limfocite funcționale, a îndepărtat eficient mitocondriile deteriorate și a calmat inflamația.
Refacerea vitaminei A în populațiile deficitare este asociată cu reducerea mortalității prin infecții și reducerea mortalității prin rujeolă, un efect imunostimulant clar, nu de supresie.5
Referințe:
- Turcanu A-C — Antivirus ProMetabolism
- Evrard M, Mackay LK, et al. (2024) — Retinoic acid and TGF-β orchestrate organ-specific programs of tissue residency
- Blomhoff R, Blomhoff HK (2006) — Overview of retinoid metabolism and function
- Masnadi Shirazi K, et al. (2018) — Vitamin A supplementation decreases disease activity index in patients with ulcerative colitis: RCT
- Imdad A, Mayo-Wilson E, Herzer K, Bhutta ZA (2017) — Vitamin A supplementation for preventing morbidity and mortality in children 6mo to 5y. Cochrane