Toți ne simțim bine într-o pădure, mai ales într-una de conifere, dar de ce?
În 1982, în Japonia s-a dezvoltat o practică numită shinrin-yoku (森林浴, literal „baia în pădure"), promovată de Tomohide Akiyama, șeful Agenției Forestiere din Japonia1. Protocolul implică 2-4 ore de imersie în pădure, cu mers domol sau stând, fără intenție de exercițiu fizic, cu atenția deschisă către sunet, lumină și miros. Cu alte cuvinte, ești prezent aici și acum la tot ceea ce se întâmplă în pădure.
Studiile pe adepții shinrin-yoku arată cortizol redus, activitate simpatică redusă, tonus parasimpatic crescut după aproximativ 2 ore în medii împădurite2. Activitatea celulelor NK crește cu 50%, iar efectele persistă până la 30 de zile3.
Am amintit de celulele NK în cartea Antivirus ProMetabolism4 ca făcând parte din sistemul imunitar înnăscut. Acestea distrug celulele infectate viral și celulele tumorale incipiente la contact, fără să aibă nevoie de expunere prealabilă la antigen sau de o expansiune clonală.
Deși celulele NK nu poartă memoria antigen-specifică a limfocitelor T și B din sistemul imunitar dobândit, ele au totuși un soi de memorie, așa cum au demonstrat Sun și Lanier în 2009 pentru NK în context viral5, iar Mihai Netea a generalizat ulterior sub denumirea de „imunitate antrenată" (trained immunity)6, arătând că celulele imunității înnăscute păstrează un priming epigenetic nespecific după mai multe expuneri, ceea ce le face să răspundă mai agresiv la provocările ulterioare.
Astfel, nu trebuie să înțelegem creșterea activității NK persistentă 30 de zile după expunerea la pădure ca pe o inflamație cronică, ci ca pe o capacitate mai mare de supraveghere citotoxică. Distincția contează în ProMetabolism, unde combatem semnalizarea de joasă intensitate, dar continuă prin NF-κB / IL-6, condusă de endotoxină sau grăsimea viscerală.
Coniferele eliberează mari cantități de compuși organici volatili, predominant monoterpene precum α-pinen, β-pinen, limonen și linalool. Aceste molecule mici și lipofile sunt ideale pentru absorbție respiratorie. Sunt absorbite de epiteliul olfactiv de unde obțin acces direct în sistemul nervos central, ocolind bariera hemato-encefalică78.
Mecanismul prin care acestea au efect anxiolitic și antidepresiv este modularea pozitivă a receptorului GABA_A, același complex de care se leagă benzodiazepinele, barbituricele și alcoolul. Monoterpenele modulează tonusul dopaminergic, nucleul accumbens și cortexul prefrontal9.
Benzodiazepinele și barbituricele sunt clase de medicamente sedativ-hipnotice care acționează pe receptorul GABA_A. Alcoolul, știm toți cum funcționează ![]()
Firește, expunerea la o pădure de conifere nu poate fi un înlocuitor al tratamentului antidepresiv farmacologic pentru că doza este mică, însă expunerea zilnică de 2 ore ar putea avea efecte pe termen lung.
Aici în Brașov, avem păduri de conifere dacă urcăm mai sus de 1200 de metri. Undeva între Poiana Brașov și Postăvaru încep coniferele. Până acolo sunt păduri de foioase care au emisii mai mici de monoterpene.
Cei care n-au păduri, pot încerca uleiuri esențiale acasă: α-pinenul, limonenul, linaloolul sunt disponibile comercial, deși aerul de pădure ambiant livrează un buchet mai complex decât orice ulei individual10.
Că tot am vorbit despre substanțe inhalate: din cercetările mele recente, am descoperit că rozmarinul are un efect pozitiv asupra memoriei. 750 mg de rozmarin uscat (pudră) a avut beneficii cognitive semnificative statistic față de placebo. Doar inhalarea aromei (de la ulei esențial) a avut efecte pozitive asupra calității memoriei1112. Rozmarinul te face să-ți amintești mai bine, nu mai repede.
Așa că am calculat cam cât ar emite o plantă de rozmarin. Nu foarte mult, dar având în vedere că e pe biroul meu, în soare, bea multă apă și e mângâiată des, emisia de substanțe benefice e notabilă pe termen lung.
Referințe:
