Hai să derulăm pe scurt cum a fost cu țigările. La început, tutunul era foarte scump și doar elitele și-l permiteau. Pe atunci nu exista nicio idee că ar putea fi nesănătos. Las o imagine cu Alexander, Prinț de Sayn-Wittgenstein-Sayn, care este relativ recentă: 1955.1 Yvonne, sora lui Alexander, bea Dry Sack sherry care este un vin alcoolizat (15%). Imaginea e pe bune, inițial alb-negru, apoi colorizată.
La un moment dat, tutunul a devenit ieftin și disponibil pentru toată lumea, dar restricțiile pentru copii au apărut treptat prin anii 1940 și au fost graduale. Apoi, prin anii 1950, unele state americane au avut legi specifice pentru a interzice copiilor să fumeze.
Abia peste câteva decade a început o mișcare generalizată împotriva fumatului, începând cu interzicerea reclamelor la țigări și terminând cu interzicerea fumatului în locuri publice, plus scumpirea majoră a țigărilor prin accize.
Cum poate fi comparat fumatul cu telefoanele cu social media? Ambele sunt făcute de regulă într-o pauză. Eu n-am fumat niciodată, dar am observat că oamenii care fumează, o fac de obicei ca o pauză de lucru. Acționează ca un calmant, își iau gândul de la treaba curentă, își limpezesc gândurile. E ca o meditație.
Așa cum am mai explicat, nicotina în sine are efecte ProMetabolism. Așadar, acea pauză de țigară oferă organismului un imbold. Individul se poate întoarce la treabă proaspăt, chiar cu idei noi.
Există chiar argumente serioase pentru nicotină într-o abordare ProMetabolism. În primul rând, calmează inflamația provocată de endotoxina din intestin, unul dintre marii sabotori ai metabolismului. În al doilea rând, scade estrogenul, fiindcă blochează aromataza, enzima care transformă testosteronul în estrogen. Și, în al treilea rând, crește dopamina (de aceea fumătorii au, statistic, un risc mai mic de Parkinson, o boală a dopaminei prăbușite). Dopamina e exact substanța care îți dă claritate, motivație și concentrare.
Atunci unde e problema? Nu în nicotină, ci în felul în care o livrezi. Fumul aduce monoxid de carbon, care se lipește de hemoglobină și scade oxigenul din sânge (adică exact opusul a ce-ți dorești metabolic), plus gudron, substanțe cancerigene din ardere și aditivi industriali precum amoniacul. Molecula poate fi utilă, dar o tragi în piept la pachet cu o întreagă fabrică de otrăvuri, iar plămânii nu sunt făcuți pentru așa ceva. Deci da, există un caz pentru nicotină, dar nu prin fum.
Revenind la social media, aceasta este utilizată într-un mod similar. Omul ia o pauză de la lucru, își scoate telefonul, dă un scroll și primește stimulente pentru dopamină special croite pentru el.
La început costa foarte mult să ai un smartphone capabil să ruleze aplicații social media. Acum sunt disponibile pentru oricine. Toată familia, inclusiv copiii au telefoane în buzunar pe care le pot scoate oricând pentru a alunga plictiseala.
Oamenii și-au dat seama că deși tutunul are aspecte pozitive, totuși riscurile de sănătate, mai ales în zona plămânilor, sunt prea mari ca să merite obiceiul. Din păcate, tutunul dă dependență, iar oamenilor care au fost fumători înrăiți de copii le este foarte greu să se lase.
Într-un mod similar, unii oameni încep să-și dea seama abia acum cât de nociv este consumul de social media, mai ales în rândul copiilor. Dacă tutunul îți atacă în special plămânii, social media îți schimbă total felul în care gândești, felul în care relaționezi cu alți oameni, felul în care te raportezi la societate. Îți remodelează creierul într-un mod total nenatural. Încă nici nu putem evalua răul pe care consumul necontrolat de social media l-a făcut deja.
Deja sunt țări care încep să interzică consumul de social media la copii2 și multe familii iau aceste măsuri pe cont propriu. Peste câțiva ani (sper mai repede), deja vor fi măsuri de a controla acest fenomen și în rândul adulților. Deocamdată pe aceste rețele, dar mai ales pe X, TikTok sau Telegram este vestul sălbatic. Urmările se văd în societate. Nu mai există dialog, nu mai există politică. Există doar grobianism și extremism.
Social media este însă o unealtă necesară. Puțini sunt capabili să-și șteargă pur și simplu conturile și să uite că există așa ceva. Mulți au nevoie de rețelele de socializare pentru activități care n-au legătură neapărat cu ele: comunicare cu apropiații, aflarea știrilor, jocuri sau cumpărături. În programul Focus, Zen și IQ++3 am oferit idei pentru a-ți autocontrola atent utilizarea rețelelor. Dacă nu faci asta, vei pierde întotdeauna împotriva algoritmului, la fel cum nimeni nu câștigă împotriva casei la cazinouri.
Autocontrolarea utilizării social media este doar un pas dintre multe pe care le putem face pentru a ne crește focalizarea, implicit calitatea muncii noastre. Focalizarea pe termen lung este una dintre cele două abilități care te vor face încă relevant în plină expansiune a AI.
PS: Atât Prințul cât și Prințesa trăiesc bine mersi și în ziua de azi. Au 82, respectiv 83 de ani 
Aș specula că tutunul e mai puțin nociv decât social media, chiar atunci când e inhalat…
PS2: Sigur unii și-ar fi dorit să ating și subiectul alcoolului, așa că o fac foarte scurt. Alcoolul este, firește, toxic în context ProMetabolism. Cauzează probleme asupra ficatului, scăzând raportul NAD+/NADH, crescând permeabilitatea intestinală, deci facilitând pătrunderea endotoxinelor în circulație, și duce la acumulare de fier în creier, printre multe altele. Dar în cartea În Căutarea Dietei Umane4 am explicat de ce, fără alcool și fără felul în care socializăm sub influența lui, nu am fi avut societatea actuală. Așadar e util pentru socializare și mai ales în afaceri, iar stilul de viață ProMetabolism limitează daunele.
Referințe: