În teorie, bărbații au început să dea mâna pentru a verifica dacă nu au vreun cuțit ascuns prin mânecă. De aici scuturarea.
Mai importantă este însă forța de strângere. Aceasta este un indicator al mortalității mai important decât tensiunea arterială sistolică[1]. Orice scădere cu 5kg a forței de prehensiune este asociată cu o creștere de 16% a riscului mortalității din orice cauză[1:1]. Două meta-analize arată o relație inversă aproape liniară între forța de prehensiune și mortalitate, până la praguri de aproximativ 42kg la bărbați și 25kg la femei[2][3]. Forța de strângere a mâinii se mai corelează cu densitatea minerală osoasă, funcția cognitivă, riscul de depresie, diabetul și multimorbiditatea[1:2][2:1].
Pentru a măsura forța de prehensiune se poate folosi un simplu dinamometru[4].
Și uite așa, atunci când dai mâna cu alt bărbat, ai o informație foarte importantă despre starea lui fizică, utilă indiferent dacă e un aliat sau un adversar. Ducând apoi mâna la nas (un tic al multora), primești inconștient informații despre feromonii individului (posibil e stresat? e speriat? e detașat?)[5].
Referințe
Leong DP et al., 2015 — Prognostic value of grip strength: findings from the Prospective Urban Rural Epidemiology (PURE) study | The Lancet, 386: 266-73 ↩︎ ↩︎ ↩︎
López-Bueno R et al., 2022 — Thresholds of handgrip strength for all-cause, cancer, and cardiovascular mortality: A systematic review with dose-response meta-analysis | Ageing Research Reviews, 82: 101778 ↩︎ ↩︎
Wu Y et al., 2017 — Association of Grip Strength With Risk of All-Cause Mortality, Cardiovascular Diseases, and Cancer in Community-Dwelling Populations: A Meta-analysis of Prospective Cohort Studies | J Am Med Dir Assoc, 18(6): 551.e17-551.e35 ↩︎
Dinamometru de mână — https://l.profitshare.ro/l/15510471 ↩︎
Frumin I et al., 2015 — A social chemosignaling function for human handshaking | eLife, 4: e05154 ↩︎