Laptele, brânza și carnea te fac vânjos și netaxabil

Cezar spunea despre triburile germanice că: „Nu sunt devotați agriculturii și cea mai mare parte a hranei lor constă în lapte, brânză și carne. Nimeni nu deține în particular o bucată de pământ, cu limite fixe, dar în fiecare an, magistrații și căpeteniile atribuie clanurilor și rudelor ce s-au adunat, atâta pământ cât consideră potrivit și în ce loc doresc, iar în anul următor le obligă să se mute în altă parte”1.

În capitolul despre cereale din noua mea carte În Căutarea Dietei Umane2 explic cum și de ce au devenit cerealele alimentul de bază al statelor. În acest caz, Roma reprezenta civilizația, un stat mediteranean bazat în mod extensiv pe agricultură, iar triburile germanice reprezentau un mod mai pastoral de viață, în care animalele erau mai importante decât pământul. Asta nu era neapărat o regulă printre toate triburile germanice, ci mai degrabă pentru cele războinice cu care a luat contact Cezar.

Fără cereale, civilizația nu ar fi existat, pentru că grânele îndeplinesc toate criteriile unui sistem monetar rudimentar. Prin cereale, populația putea fi controlată și taxată3. Asta se vede și acum în nutriție. În orice piramidă nutrițională oficială, cerealele sunt la baza alimentației. Producția lor este de obicei susținută de stat. Chiar dacă ai informația despre daunele grânelor în metabolismul uman, e dificil să faci schimbarea și să renunți la ele. Produsele din grâu, orez sau porumb sunt ieftine și disponibile (în forme care mai de care mai gustoase). E nevoie de multă informare și control de sine pentru a renunța la ele.

Tot Cezar spunea despre germani că sunt niște namile puternice cu mușchi, în comparație cu romanii. Asta poate pentru că erau bine hrăniți? Pentru că nu erau agricultori și viața lor era împărțită între vânătoare și război cu alte clanuri? Cum ar veni, erau la sfârșitul erei vânător-culegătorilor și încă nu ajunsese civilizația la ei?

Probabil pe Cezar îl încurca stilul de viață germanic, diferit de cel al galilor. Galii făceau deja agricultură, aveau deja o elită religioasă (druizi). Erau mai ușor de controlat. Ceea ce s-a văzut apoi, cum prin abilități diplomatice și militare, Cezar a fost capabil să cucerească toată Galia într-un timp relativ scurt. Dar nu a mers la fel în Germania, pentru că stilul de viață era radical diferit. Germanii credeau doar în zei pe care-i vedeau (soare, foc, lună) și nici preoți nu aveau. Nici măcar un sincretism ca lumea nu puteau face romanii.


Referințe:

  1. Caesar G I (51 BC) — Commentarii de Bello Gallico, Book VI, chapters 21-23.
  2. Țurcanu A-C — În Căutarea Dietei Umane
  3. Scott JC (2017) — Against the Grain: A Deep History of the Earliest States. Yale University Press.