Contracția rapidă a irisului reflectă o energie optimă la nivelul mușchiului neted. Timpul de reacție arată o procesare neurală mai eficientă, ceea ce necesită ATP. Pulsul mai mare și temperatura corporală ridicată reflectă evident o rată metabolică bazală mai mare. (Ray Peat, TSH, temperature, pulse rate)
Corelația contestă ideea că inteligența este fixă și stabilită genetic. Metabolismul ține de mediu (incluzând alimentația). Firește că dacă trăiești în același mediu ca rudele tale, vei avea un metabolism similar și capacități cognitive apropiate.
În studiile pe șobolani, s-a observat că mediile îmbogățite dezvoltă creiere mai grele cu o structură neurală complexă și este posibil ca aceste îmbunătățiri să fie chiar transmise generațiilor ulterioare. (Marion Diamond et al., Environmental Enrichment Changes Brain Structure)
Mecanismul este ramificarea dendritică, sinaptogeneza și neurogeneza, ca urmare a stimulării din mediu. (Bennett et al., 1964) Creierul crește fizic ca răspuns la stimulările cognitive. Prin mediu îmbogățit, mă refer la jucării, labirinturi, roți pe care se pot mișca, apropiere de semeni (socializare).
În SUA s-a observat că în școlile din cartierele sărace, IQ-ul scade cu fiecare an succesiv de școlarizare convențională. Școlile care suprimă curiozitatea acționează la fel cum stresul izolării acționează asupra creierului în dezvoltare.
Școlarizarea convențională funcționează ca o formă de antrenament pentru neputința învățată. (Maier & Seligman, 2016) Neputința învățată este o condiție biologică în care stresul este perceput ca inevitabil. Persoanele care suferă de această afecțiune devin pasive și nu iau măsuri pentru diminuarea stresului, iar acesta crește exponențial. În cazul animalelor, chiar dacă ar mai fi capabile să lupte, să înoate, să alerge, ele acceptă înfrângerea și capitulează. Nu mai au forța mentală pentru a depăși provocările.
Școlarizarea obligatorie începută de prusaci creează dependență de autoritatea instituționalizată, suprimând instinctul natural de învățare. (Ivan Illich, Deschooling Society, 1971) E o paralelă sociologică la descoperirile neurologice.