Rețetă simplă de desert dulce: Iaurt cu miere și banane.
- Iaurt stors
- Miere de mană
- Banană
- Sare
Opțional ar merge adăugat niște vanilie, scorțișoară sau cacao, dar e bun și așa.
Dacă-l ții la rece, seamănă cu o înghețată, un aliment excelent în ProMetabolism, doar că este greu să găsești în comerț variante fără caragenan, gume, diverse E-uri, poate chiar ulei vegetal și alte prostii. Häagen-Dazs este o variantă, dar scumpă. Înghețata este foarte ușor de făcut acasă. Desertul de mai sus se poate face într-un minut. Pentru rețeta elaborată de înghețată cu smântână, lapte, ouă, etc, consultați cartea 40 de Rețete ProMetabolism, pag. 85.
În ProMetabolism nu recomand iaurt clasic (nestors), acidul lactic fiind chiar mai dăunător decât acidul lactic produs de celulele noastre atunci când nu au suficient oxigen. Prin eliminarea zerului, este eliminată o mare parte din acidul lactic. Lactobacilus este în schimb antiinflamator, fie că e viu, fie că e mort, deci benefic.
Transformarea laptelui crud în iaurt grecesc este o idee potrivită. Păstrezi astfel cazeina (o proteină preferabilă zerului pentru că are mai puțin triptofan), grăsimile saturate și mononesaturate, carbohidrații simpli (lactoza), plus lactobacilul care ajută la digestie și este antiinflamator.
Înghețata e de încercat pentru cei care încă nu pot digera optim laptele. Prezența carbohidraților simpli din zahăr ajută digestia. Pentru cei care doresc să piardă în greutate, e recomandabil să mai eliminați din grăsime. Aceasta poate fi eliminată de la suprafața laptelui, sau poate fi utilizată o mașină specială.
Iaurtul din imagine e 8%, deci undeva între slab și foarte gras. Mă interesează mai mult calciul din lactate decât grăsimea.
Mierea de mană, numită în Grecia și Turcia miere de pin, este deosebită de celelalte pentru că nu este produsă direct de albine, ci este colectată de albine de la o insectă care colectează seva anumitor tipuri de pin. Excrețiile dulci (ambrozia) și nedigerate (parțial digerate) ale acestor insecte sunt colectate / mulse de albine. Deci după ce că bem secrețiile unor alte mamifere, mai și mâncăm nu doar vomă de albine, ci și excreții de insecte colectate de albine. Să le vină rău veganilor, nu alta.
În mitologia nordică, ambrozia cu care se hrănesc albinele cade din Yggdrasil, pomul sacru în jurul căruia există totul. În mitologia greacă, bebe Zeus este hrănit cu mană pe insula Creta. În biblie, evreii primesc în mod miraculos mană în deșert. Călugării de la Muntele Athos sunt renumiți pentru producția lor de miere de mană. În Grecia, 60-65% din miere este de mană. 92% din toată mierea de mană mondială este produsă în Turcia, iar 80% din producția turcească de miere de mană este în provincia Muğla. Nu uitați de regula 80/20 din programul Focus, Zen și IQ++. 
Avantajul mierii este că moleculele de fructoză și de glucoză sunt deja scindate de enzimele albinelor. Astfel, mierea ar putea fi administrată chiar intravenos (nu încercați asta acasă). Organismul nu depune niciun efort digestiv pentru a absorbi nutrienții din miere.
Totuși, mierea este o variantă inferioară fructelor, aceasta conținând doar urme de micronutrienți. Cu cât consumăm mai multă miere, cu atât trebuie să ne gândim la alimente ce pot compensa nevoile nutriționale, ficatul de rumegătoare fiind o bună alegere.
Ceva mă atrage inevitabil spre consumul de miere. Este ceva primordial, mierea fiind un aliment de bază al multor triburi de vânători culegători care încă mai există în zilele noastre. Prefer miere neprocesată (crudă), preferabil în stare solidă (deja zaharisită).
Puteți adăuga orice tip de fructe doriți în combinație. Probabil se potrivesc fructe de pădure. Eu am avut la îndemână banane.
Mai multe detalii despre ProMetabolism găsiți în cărți și programe:
