De ce hominizii, și nu maimuțele, au devenit până la urmă specia inteligentă dominantă pe planetă?

Întâi o clarificare în termeni. În limba română, orice animal care seamănă cu omul poate fi generic denumit maimuță. În acest articol, prin maimuță mă refer la antropoide cu coadă, denumite uneori maimuțe din lumea veche, în special din familia cercopithecidae (babuin, langur, etc.).

Hominizii (hominidae) sunt primatele mari, fără coadă, familie din care face parte omul, alături de cimpanzeu, bonobo, gorilă și urangutan. De ce specia inteligentă a venit până la urmă din rândul hominizilor și nu din cel al maimuțelor.

Pe Pământ, condițiile climaterice se schimbă frecvent, iar animalele trebuie să se adapteze sau să migreze în încercarea de a supraviețui. În imagine avem pe două axe, două tipuri de adaptare.


Sursa

Pe orizontală avem adaptarea genetică, în care organismul animalului se adaptează pentru a obține un alt tip de hrană. Maimuțele au adoptat aproape în exclusivitate această strategie. Familia colobinelor au dezvoltat o compartimentare a stomacului, similară cu cea al vacilor, fiind capabile să digere frunze mature și să depoziteze în sistemul digestiv o cantitate mare de hrană. Familia cercopithecinelor a dezvoltat pungi în pomeți în care glande ce secretă amilază ajută la digerarea fructelor necoapte, transformând amidonul în zaharuri simple.

Pe verticală avem adaptarea culturală, în care noi metode de a obține calorii din mediu sunt transmise din generație în generație. Hominizii au preferat această abordare pentru că hrana lor era deja era bazată pe alimente de calitate, dar mai rare: fructe coapte sau miere, iar în cazul cimpanzeilor: carne. Excepție fac gorilele care se bazează mai mult pe verdețuri. Hominizii și-au modificat postura din orizontală în verticală, au adoptat culesul foarte specializat, utilizând apoi unelte rudimentare, hrănit pe două picioare, stat cât mai mult pe două picioare și în cele din urmă dexteritate.

Dacă scoatem omul din ecuație, maimuțele au avut un succes mai mare în abordarea lor. Acum 11 milioane de ani, hominizii erau răspândiți nu doar în Africa, dar și pe o suprafață largă în Asia și Europa. După ce vremea a devenit mai rece și pământul mai arid, arealul lor s-a restrâns spre ecuator, Maimuțele au rămas în multe zone în care hominizii nu au rezistat, iar în zonele în care sunt hominizi, biomasa maimuțelor o surclasează pe cea a hominizilor cu un raport de 26/1.

Strategia hominizilor ar fi putut duce la extincție, dar a dat naștere speciei inteligente până la urmă. Oamenii au moștenit de la hominizi un mers ineficient pe 4 membre, degete opozabile, poziție verticală (chiar dacă pe vine), creier mare și un sistem digestiv care are nevoie de alimente de calitate.

Ca oameni, am fost nevoiți să ne îmbunătățim tehnologia în permanență pentru a obține alimente de calitate. Fiecare mică descoperire tehnologică a însemnat un plus caloric și nutrițional, de la simpla piatră care rupea osul unui animal pentru a scoate măduva, până la sulițe sau săgeți ascuțite și diferite forme de otravă.

Însă organismul omului a răspuns în același timp prin adaptări genetice la noile condiții impuse de adaptările culturale. Folosind unelte pentru a prepara mâncarea, dimensiunile dinților, maxilarelor și intestinelor s-au redus, în timp ce corpul și mai ales creierul au crescut.

Astfel, omul și-a îmbunătățit ambele adaptări în tandem, ajungând specia dominantă pe planetă. În districtul Kigoma (Tanzania), biomasa populației umane este de trei ori mai mare decât a tuturor celorlalte primate (incluzând hominizi și maimuțe). Pe planetă, oamenii și animalele lor domestice constituie aproximativ 97% din biomasa tuturor mamiferelor terestre.

Mai multe despre drumul omului și ce înseamnă acest drum în contextul stilului de viață modern găsiți în noul program Ancestra XXI care începe vineri.

3 Likes