Da, știu, pare neverosimil și chiar scandalos, dar un studiu din Israel din 2000 a ajuns la această concluzie după ce a analizat mortalitatea în timpul unei greve generale de 3 luni a medicilor din țară.1 Adevărul este un pic mai nuanțat de atât, dar cert este că cel puțin o parte din medicină, așa cum este ea practicată, generează o creștere a mortalității, nu o scădere.
Pe 9 martie 2000, medicii din Israel au apelat la o grevă generală în care au refuzat orice nu ținea de urgențe, dializă, oncologie, obstetrică și neonatologie, plus alte departamente vitale.1
În Ierusalim, datele Hevra Kadisha (societatea evreiască tradițională de înmormântări) arată o scădere de la 153 înmormântări în mai 1999 la 93 în mai 2000 (după aproape 2 luni de grevă), o scădere de 39%1. La Tel Aviv s-a înregistrat un trend descendent timp de 2 luni. La Netanya nu a fost grevă și mortalitatea a rămas neschimbată, ceea ce confirmă raționamentul. Singura excepție a fost Haifa, unde mortalitatea a fost similară în ciuda grevei.
Cum se explică? În primul rând, orice operație are riscuri. Dacă te operezi de ceva, poți suferi complicații și să mori. Cu toate operațiile non-urgente amânate din cauza grevei, nu au fost nici aceste complicații. În al doilea rând, a scăzut expunerea la infecții nosocomiale, cele din spitale, cu care suntem din păcate atât de obișnuiți în România. Te duci cu o problemă la spital și vii cu altele.
În afară de aceste două situații, toată mortalitatea în minus prin absența vizitelor la medic poate fi explicată prin diagnostic greșit, intervenții nenecesare, interacțiuni medicamentoase nedorite (polipragmazie).
Polipragmazia chiar trebuie luată în serios pentru că pacienții vârstnici primesc des 5+ medicamente simultan, iar reacțiile adverse la aceste combinații generează aproximativ 6,5% din internările spitalicești în populațiile studiate6. Fără vizite la medic, fără rețete noi, fără reacții adverse cumulate, scăderea mortalității devine explicabilă.
O critică a studiului spune că mortalitatea pe termen lung nu este același lucru cu sănătatea pe termen lung.2 Adică dacă nu te duci la medic să afli din timp că ai o problemă, ai putea să mori peste câțiva ani pentru că nu ai știut. Problema cu această critică este că alte studii și analize ulterioare (chiar din alte țări)34 arată că în anii următori grevelor nu a apărut un surplus de mortalitate ca urmare a grevelor respective. Deci pur și simplu mortalitatea a fost mai mică urmare a grevelor, fără compensare în anii următori pentru a nivela media.
Ce înseamnă asta pentru noi cei interesați de ProMetabolism? Prevenția e crucială. Evitarea sistemului medical5 printr-un stil de viață sănătos te ține departe de concluzia neliniștitoare a acestor studii: în cel mai bun caz, contactul cu sistemul medical nu schimbă mortalitatea pe termen scurt; în cel mai rău caz, o crește.
Referințe:
- Siegel-Itzkovich J. (2000) — Doctors’ strike in Israel may be good for health | BMJ 320(7249):1561
- Slater PE, Ever-Hadani P. (1983) — Mortality in Jerusalem during the 1983 doctors’ strike | Lancet 2(8362):1306
- Cunningham SA, Mitchell K, Narayan KMV, Yusuf S. (2008) — Doctors’ strikes and mortality: a review | Soc Sci Med 67(11):1784-1788
- Essex R, Weldon SM. (2022) — The impact of health care strikes on patient mortality: A systematic review and meta-analysis of observational studies | Health Serv Res 57(6):1218-1234
- Smith-Bindman R et al. (2025) — Projected lifetime cancer risks from current computed tomography use | JAMA Intern Med 185(6):710-719
- Pirmohamed M et al. (2004) — Adverse drug reactions as cause of admission to hospital: prospective analysis of 18 820 patients | BMJ 329(7456):15-19