Ciori, baie de furnici, trecut necrofag uman și metabolism ridicat. Ați putea să faceți legătura? Eu pot 
Ciorile sunt printre cele mai inteligente animale de pe planetă. Țin minte fețe ani la rând, folosesc unelte, iar când una moare, celelalte se adună în jurul ei într-un fel de priveghi.
Un obicei mai puțin înțeles la ciori este baia de furnici. Ciorile se prefac că atacă un mușuroi, după care se așează pe el, în timp ce zeci de furnici se urcă pe ciori să le atace.
Furnicile au secreții defensive (în principal acid formic), arme chimice pe care le folosesc pentru a ataca alte insecte, bacterii sau fungi.3 Prin această operațiune, ciorile practic „fură” aceste insecticide și fungicide pe care le folosesc probabil ca un ajutor pentru sistemul lor imunitar, într-un fel similar în care oamenii folosesc aftershave sau creme de piele antifungice sau antibacteriene.
A nu se înțelege că aceste păsări au nevoie mereu de acest ajutor. În interiorul lor au un sistem imunitar top class, exact la ce te-ai aștepta de la un animal care se poate hrăni cu hoituri în putrefacție.
Ciorile au o temperatură corporală de 40°C și un puls în repaus de câteva sute de bătăi pe minut. Au un stomac foarte acid (pH 1,3, o valoare tipică pentru animalele necrofage) ce le permite să țină la respect aproape orice bacterie, mai ales pe cele foarte periculoase din leșurile pe care le pot mânca.
Știți cine mai are (sau ar trebui să aibă) un metabolism crescut, un stomac cu pH scăzut și este (ar trebui să fie) inteligent? Omul. Stomacul unui om sănătos este de pH 1,5, iar la unii poate coborî până la 1, ceea ce trădează trecutul necrofag al oamenilor.2 Explicam în cartea În Căutarea Dietei Umane1 că în teorie, aceasta a fost o primă nișă alimentară importantă a strămoșului omului. Fără posibilități serioase de vânătoare, în lipsa uneltelor, oamenii trebuiau să profite oportunist de hoiturile prădătorilor apex. Folosind pietre, erau capabili să spargă oase mari pentru a le consuma măduva.
Această nișă a început să selecteze indivizii cu „stomac tare” și să-i îndepărteze pe ceilalți. Doar că e nevoie de resurse serioase pentru a menține un puls ridicat, o temperatură mai mare cu 20-30°C față de temperatura externă și un pH scăzut în stomac. Atunci când corpul nostru nu mai face față, nu doar că ne scade inteligența, dar suntem expuși pericolelor. Ne pot năpădi fungii și bacteriile.
Aici trebuie să menționez că „arsurile la stomac”, de care se plâng mulți, sunt de fapt, în multe cazuri, prea puțin acid, nu prea mult. La un om sănătos, acidul stomacal ar trebui să împartă rapid proteinele în aminoacizi, să omoare orice bacterie și apoi să trimită bolul spre alcalinizare în duoden. În momentul în care asta nu se întâmplă, aciditatea scade în tandem cu metabolismul, în stomac se dezvoltă o serie de bacterii, iar asta poate duce la fermentație și slăbirea sfincterului care leagă stomacul de esofag. Toată acea fermentație bacteriană vine înapoi pe esofag, de aici senzația de arsură.4 Unii cred că rezolvă problema cu antiacide, ceea ce firește că adâncește și mai tare problema.
Concluzia acestui articol ar trebui să fie clară, pentru că sigur va apărea cineva care să întrebe „bun, și ce e de făcut?”. Metabolismul trebuie adus la parametri din tinerețe5, iar corpul trebuie ajutat cu antibiotice naturale sau artificiale (cu acordul medicului). Până atunci, îl mai ajutăm cu puțin oțet (acid) și sare după gust (fără clorul din sare nu ai acid gastric).
Referințe:
- În Căutarea Dietei Umane — Adrian-Călin Țurcanu
- Beasley, Koltz et al. 2015 — „The Evolution of Stomach Acidity and Its Relevance to the Human Microbiome”, PLOS ONE
- Brütsch T et al. 2017 — „Wood ants produce a potent antimicrobial agent by applying formic acid on tree-collected resin”, Ecology and Evolution
- Lauritano EC et al. 2007 — „Association between hypothyroidism and small intestinal bacterial overgrowth”, Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism
- 8 Principii Nutriționale ProMetabolism — Adrian-Călin Țurcanu