„Arterele se întăresc pentru că îmbătrânim”. „Este normal și inevitabil”. Toți auzim asta frecvent. Adevărul este că arterele se calcifiază pentru că le lipsește o anumită vitamină pe care Weston A. Price o identifica drept factor X, o vitamină responsabilă pentru danturile perfecte ale populațiilor tradiționale, o vitamină pe care o găsim în brânza maturată, gălbenușul de ou și ficat, alimente promovate în ProMetabolism: Vitamina K2.
Calcifierea arterială seamănă mai mult cu scorbutul decât cu îmbătrânirea. Scorbutul nu este o boală a vârstei, ci o lipsă: fără vitamina C, organismul nu mai poate construi colagen, iar țesuturile se destramă. La fel, fără vitamina K2, organismul nu mai poate ține calciul departe de pereții arterelor.1
Mecanismul este relativ simplu. Organismul produce o proteină numită Matrix Gla Protein (MGP), un gardian împotriva depunerii de calciu în țesuturile moi. Sarcina acestei proteine este să prindă calciul rătăcit și să nu îl lase să se cristalizeze în artere. Dar MGP se naște inactivă. Pentru a funcționa, are nevoie de o moleculă de vitamina K2 care să o „pornească", printr-o reacție numită gama-carboxilare.1
Fără suficientă K2, gardianul rămâne adormit. Calciul pe care îl mâncăm nu mai este direcționat spre oase, ci începe să se depună acolo unde nu trebuie: în pereții arterelor, care se rigidizează ca o țeavă acoperită de calcar pe interior. De aici crește tensiunea, din artera care nu se mai poate destinde.
Dovada cea mai clară a fost adusă de șoarecii la care gena pentru MGP a fost dezactivată complet (experimentul lui Luo, 1997). Acești șoareci dezvoltau o calcifiere arterială fulgerătoare și mureau rapid. Fără gardian, calciul se depune nestingherit.2 Iar dacă blocăm vitamina K cu un medicament (așa cum o face anticoagulantul warfarină), calcifierea se accelerează din nou.1
Partea bună este că procesul este reversibil. Knapen și colegii (2015) au dat 180 de micrograme de K2 pe zi unui grup de femei, timp de trei ani. Nu doar că au oprit rigidizarea arterelor, ci au inversat-o, reducând cu 50% forma inactivă a proteinei MGP.3 De Vries și colegii (2025) au confirmat: într-un singur an, grupul care a luat placebo a avut o agravare a rigidității arteriale de 49%, în timp ce grupul cu K2 s-a agravat cu doar 9%.4 La femeile care porneau de la artere deja rigide, situația chiar s-a îmbunătățit.
Este important de menționat că norma oficială (RDA) pentru vitamina K este stabilită după standardele coagulării. Vitamina K trebuie să fie suficientă pentru ca atunci când ne tăiem, sângele să se coaguleze și să nu sângerăm excesiv. Însă putem avea un nivel normal de vitamina K pentru a preveni coagularea, dar să avem o deficiență gravă în necesarul pentru prevenirea calcifierii arterelor.
Statinele, medicamentele luate de milioane de oameni pentru colesterol, trebuie și ele menționate în context. Acestea blochează aceeași cale chimică (calea mevalonatului) care transformă vitamina K în forma ei activă în țesuturi. Rezultatul este că, deși consumăm alimente cu vitamina K, organismul nostru nu o mai poate transforma corect, iar calcifierea arterială se accelerează. Zhelyazkova-Savova (2021) a măsurat exact asta: utilizatorii de statine aveau scoruri de calcifiere coronariană semnificativ mai mari și markeri clari de deficiență funcțională de vitamina K.5 Pe scurt, un medicament dat pentru a proteja inima sabotează fix vitamina care ține calciul departe de artere.
Ce am putea face? Vitamina K2 se găsește în alimente pe care cei mai mulți dintre noi le iubim oricum: brânzeturi maturate, gălbenuș de ou, ficat, unt de la animale crescute pe iarbă. În cartea 8 Principii Nutriționale ProMetabolism chiar am dat un tabel cu multe tipuri de brânzeturi maturate și conținutul lor de vitamina K2.6
Cei care însă au probleme, ar trebui să încerce un supliment de vitamina K2. În studiul menționat, au folosit forma MK7, populară și ieftină.7 Eu însă promovez forma MK4 din mai multe motive care nu fac subiectul acestui articol. Menționez doar că este forma naturală găsită în organismul uman, în timp ce MK7 e forma bacteriană.
Stilul de viață ProMetabolism promovează un consum mare de calciu. Acesta este util nu doar pentru oase, dar are roluri cheie în metabolism celular. În mod ironic, limitarea calciului în alimentație (de exemplu de către cei care evită lactatele) duce la un nivel mare de PTH ceea ce redirecționează calciul dinspre oase spre țesuturi („paradoxul calciului”).
Referințe:
- Schurgers LJ et al. (2013) — Vitamin K-dependent carboxylation of matrix Gla-protein: a crucial switch to control ectopic mineralization. Trends Mol Med 19(4):217-26
- Luo G et al. (1997) — Spontaneous calcification of arteries and cartilage in mice lacking matrix GLA protein. Nature 386(6620):78-81
- Knapen MHJ et al. (2015) — Menaquinone-7 supplementation improves arterial stiffness in healthy postmenopausal women. Thromb Haemost 113(5):1135-44
- De Vries F et al. (2025) — Effects of One-Year Menaquinone-7 Supplementation on Vascular Stiffness and Blood Pressure in Post-Menopausal Women. Nutrients 17(5):815
- Zhelyazkova-Savova M et al. (2021) — Statins, vascular calcification, and vitamin K-dependent proteins: Is there a relation? Kaohsiung Journal of Medical Sciences 37(8)
- Adrian-Călin Țurcanu — 8 Principii Nutriționale ProMetabolism
- Theuwissen E et al. (2012) — Low-dose menaquinone-7 supplementation improved extra-hepatic vitamin K status but had no effect on thrombin generation. Br J Nutr 108(9):1652-7